Salt la conținut

2016 · Capitol de carte · Greacă

Η μοντελοποίηση της διαδραστικότητας γενεσιουργών παραγόντων νεανικής αντικοινωνικής συμπεριφοράς στην Κύπρο: μια εμπειρική μελέτη 871 μαθητών Γυμνασίου

Kapardis, A., Spanoudis, G., Kapardi, K., & Konstantinou, M.

Kapardis, A., Spanoudis, G., Kapardi, K., & Konstantinou, M. (2016). Η μοντελοποίηση της διαδραστικότητας γενεσιουργών παραγόντων νεανικής αντικοινωνικής συμπεριφοράς στην Κύπρο: μια εμπειρική μελέτη 871 μαθητών Γυμνασίου. In M. Gasparinatou (Ed.), Έγκλημα και Ποινική Καταστολή σε Εποχή Κρίσης: Τιμητικός Τόμος για τον Καθηγητή Νέστορα Κουράκη (Τόμος Α΄) (pp. 1883–1898). Εκδόσεις Αντ. Ν. Σάκκουλα, Athens. crime-in-crisis.com/η-μοντελοποίηση-της-διαδραστικότητα/

Temă
Factori de risc și teorie, CTC în afara SUA
Țară
Cipru

Rezumat

Capitol în limba greacă din volumul omagial dedicat lui Nestor Courakis, care prezintă ancheta școlară a programului cipriot „Communities That Care”. După o prezentare a paradigmei factorilor de risc și de protecție, a abordării CTC și a contextului cipriot, autorii descriu programul din Latsia (activități extrașcolare, un psiholog, un coordonator) și ancheta acestuia: între 2007 și 2012, cu acordul Ministerului Educației, 871 de elevi cu vârste între 12 și 15 ani din trei gimnazii din districtul Nicosia (Latsia, Aglantzia, Klirou) au completat un chestionar cu 112 itemi. Datele transversale au fost analizate prin modelare cu ecuații structurale, comiterea de infracțiuni fiind măsurată prin unsprezece indicatori, precum arestarea, portul de arme, vânzarea de droguri, furtul și agresiunea fizică. Factorii de risc și de protecție de la nivelul individului, al familiei, al școlii și al cartierului au fost asociați cu consumul de alcool și de droguri și cu comiterea de infracțiuni. În model, familia a fost cea mai puternică componentă de protecție, iar școala și cartierul au fost moderate; dintre componentele de risc, covârstnicii și școala au avut cele mai mari încărcări factoriale, atitudinile și cartierul mai mici; riscul și protecția au corelat la −0,51, iar factorii de risc au fost legați mult mai puternic de activitatea antisocială (0,98) decât factorii de protecție (0,22). Autorii conchid că prevenirea trebuie să reducă riscul și să consolideze protecția în același timp, cu familia pe primul loc. Capitolul analizează date de anchetă; nu evaluează efectele programului.