Salt la conținut
Nr. 11sept 2025Cercetare

Experiențele pozitive din copilărie, fundament pentru sănătate și bunăstare de-a lungul întregii vieți

O sinteză de cercetare din 2025 a Washington State Prevention Research Collaborative rezumă efectele experiențelor pozitive din copilărie (PCE) pe parcursul vieții și de la o generație la alta și arată cum le pot dezvolta practicienii și factorii de decizie politică, strategia dezvoltării sociale fiind abordarea validată. Prezentată aici pentru un public european.

Autor
Maximilian von Heyden
Publicat
· Timp de lectură: 13 min
Serie
Revista CTC
9Cuprins
  1. 01Ce sunt experiențele pozitive din copilărie?
  2. 02De ce contează PCE: dovezile
  3. 03Beneficii pe tot parcursul vieții: PCE în fiecare etapă a vieții
  4. 04Cum pot practicienii și factorii de decizie politică să favorizeze PCE?
  5. 05Monitorizarea PCE: perspectiva statului Washington
  6. 06Direcții viitoare pentru dezvoltarea PCE
  7. 07Mesaje-cheie
  8. 08Ce înseamnă acest lucru pentru comunitățile europene
  9. 09Bibliografie

Ce sunt experiențele pozitive din copilărie?

Experiențele pozitive din copilărie sunt relații interpersonale cotidiene care susțin o dezvoltare sănătoasă1, 2, 3. Ele sunt un tip de factor de protecție social și relațional2, 4, 5 care poate apărea în diferitele contexte în care familiile, școlile și comunitățile interacționează cu copiii și se implică în viața lor5.

PCE sunt opusul experiențelor adverse din copilărie (engl. adverse childhood experiences, ACE) și al altor evenimente care provoacă stres major și traume în viața unui copil. Pe lângă rolul lor în construirea protecției, PCE pot contribui la compensarea consecințelor negative ale adversității6, 7, 8, 9.

Exemple de PCE

Copiii pot primi și trăi PCE în multe feluri, printre care, fără a se limita la acestea:

  • o relație pozitivă și grijulie cu cel puțin o persoană care se ocupă de creșterea lor
  • o legătură pozitivă cu cel puțin un profesor
  • un mentor sau un antrenor care oferă sprijin
  • o relație sănătoasă cu un vecin care îi încurajează
  • implicarea în voluntariat și alte activități plăcute, sigure și de sprijin în afara casei

De ce contează PCE: dovezile

PCE pot favoriza rezultate pozitive pentru toți copiii, chiar și pentru cei afectați de adversitate2, 7 sau aflați în contact cu sistemul de justiție juvenilă10, 11. Atunci când copiii au suficiente experiențe pozitive sau le întâlnesc în mai multe contexte, PCE oferă o contrapondere importantă la efectele negative ale ACE și ale altor forme de adversitate4.

Un rezultat este deosebit de relevant: acumularea de PCE poate compensa expunerea la risc și poate contribui la explicarea faptului că unele persoane expuse la adversitate nu dezvoltă rezultatele negative la care ne-am aștepta5. Acesta este efectul PCE de consolidare a rezilienței.

Pentru practică, esențial este că PCE sunt realiste și fezabile. Experiențele pozitive, de sprijin și de îngrijire pot fi integrate în mod intenționat în activitatea programatică cu copiii, adolescenții și tinerii adulți, în contexte de dezvoltare și culturale diferite4.

Beneficii pe tot parcursul vieții: PCE în fiecare etapă a vieții

Beneficiile PCE se propagă în fiecare etapă a vieții. Au fost documentate rezultate de la vârsta de sugar până la vârsta adultă și de la o generație la alta. Tabelul le rezumă.

Tabelul 1: Beneficiile PCE pe tot parcursul vieții
Etapa de dezvoltareRezultate asociate cu PCE
Perioada de sugar și copilăria timpurie
  • Funcționare socială, emoțională și cognitivă mai bună3, 12
  • Pregătire mai bună pentru școală3
Copilăria mijlocie, copilăria târzie și adolescența
  • Sănătate mintală, stare de bine și comportament prosocial îmbunătățite1, 7, 12, 13, 14, 15
  • Șanse mai mici de arestare și delincvență11
  • Șanse mai mici de absenteism sau de repetare a clasei16
  • Șanse mai mici de a fi victimă a hărțuirii sau de a-i hărțui pe alții17
  • Rezultate școlare mai bune13
Vârsta adultă
  • Sănătate mintală și comportamentală îmbunătățită2, 5, 13, 18
  • Sănătate fizică mai bună2, 18
  • Comportament mai puțin agresiv; comportament mai prosocial2, 13
  • Atitudini și experiențe parentale pozitive9, 13, 18
  • Rezultate economice mai bune13
De la o generație la alta
  • Rate mai scăzute ale depresiei și stresului prenatal4
  • Mai puține dificultăți psihosociale2
  • Atitudini parentale grijulii, care favorizează legătura cu copilul9
  • Rezultate școlare, sociale și comportamentale mai bune12, 13
  • O sănătate mai bună a familiei6

Cum pot practicienii și factorii de decizie politică să favorizeze PCE?

Practicienii și factorii de decizie politică pot crește prevalența și frecvența PCE prin implementarea și finanțarea unor strategii bazate pe dovezi, axate pe sănătatea socială și relațională, în comunitate, la școală și în alte contexte care deservesc copiii și familiile. De asemenea, pot sprijini evaluarea sistematică a PCE (screening), care îi ajută pe furnizorii de servicii să identifice resursele existente și să construiască pe ele.

Strategia dezvoltării sociale, o abordare validată

este o abordare validată de construire a protecției12, 13, 15 și poate fi folosită pentru a consolida PCE. Strategia întărește legăturile și relațiile pozitive dintre copii și adulții pozitivi – părinți, profesori, covârstnici, antrenori, lideri religioși – prin trei elemente de bază:

  1. oportunități de implicare pozitivă – copiilor li se oferă modalități de a participa activ
  2. abilitățile necesare pentru a reuși – copiii învață deprinderile de care au nevoie
  3. recunoașterea efortului și a rezultatelor – contribuțiile copiilor sunt apreciate

Legăturile create astfel îi pot motiva pe copii să respecte normele clare de comportament stabilite de cei care le-au oferit oportunitățile, abilitățile și recunoașterea, ceea ce duce la un comportament sănătos acasă, la școală și în comunitate. Integrarea intenționată a acestor componente în experiențele sociale și relaționale oferite tinerilor este o modalitate practică și eficace de a consolida PCE. Este aceeași strategie pe care zonele „Communities That Care” (CTC) din Suedia au predat-o miilor de adulți din Malmö.

Abordări pe niveluri

Abordările de intervenție pe niveluri sunt o altă cale de a spori experiența PCE în rândul copiilor. Comunitățile ar putea, de exemplu:

  • să ofere familiilor și persoanelor care îngrijesc copiii un curriculum centrat pe familie
  • să implementeze strategii la nivelul școlii care promovează relațiile pozitive
  • să folosească mentoratul în comunitate pentru a ajunge la copiii și familiile care au nevoie de un sprijin mai intens

Opțiuni de politici publice

Factorii de decizie politică pot sprijini un acces mai larg la PCE în mai multe moduri:

  • investiții în strategii eficace, cu impact demonstrat asupra legăturilor și relațiilor sociale
  • politici de prevenire care răspund nevoilor sociale ale familiilor19, de exemplu prin reducerea sărăciei și creșterea accesului la servicii de calitate și la sprijin relațional
  • integrarea PCE în infrastructura mai largă de prevenire

Monitorizarea PCE: perspectiva statului Washington

Practicienii, factorii de decizie politică și alți actori pot folosi datele autoraportate de elevi în Washington State Healthy Youth Survey, realizată o dată la doi ani, pentru a înțelege experiențele PCE ale elevilor și a urmări tendințele în timp. Datele la nivelul întregului stat, din 2018 până în 2023, arată în mod constant o normă comunitară pozitivă:

Datele indică potențialul de a consolida în continuare normele comunitare pozitive și de a îmbunătăți rezultatele tinerilor, oferind copiilor mai multă expunere la PCE. Cititorii europeni vor recunoaște instrumentul: Healthy Youth Survey are aceeași origine ca ancheta CTC în rândul tinerilor, iar cele trei măsuri ale oportunităților sunt aceleași scale ale factorilor de protecție pe care o comunitate CTC le citește în propriul profil.

Direcții viitoare pentru dezvoltarea PCE

Cercetarea privind PCE este încă în dezvoltare. Sunt necesare eforturi viitoare de cercetare, practică și politici publice pentru a înțelege mai bine rolul preventiv și protector al PCE pentru indivizi, dar și pentru comunități și sisteme întregi.

Cum amplifică PCE punctele forte

Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege cum amplifică PCE punctele forte și capacitățile atât ale indivizilor, cât și ale comunităților5, inclusiv interacțiunea dintre factorii de protecție individuali și cei colectivi.

Implementare și eficacitate

Implementarea continuă a PCE este necesară pentru a înțelege mai bine:

  • dacă dezvoltarea și menținerea PCE în mai multe domenii și etape de dezvoltare pot compensa în mod substanțial impactul negativ al adversității5
  • cum pot PCE să completeze alte eforturi de prevenire și intervenție și să funcționeze împreună cu ele

Integrarea în infrastructura de prevenire

PCE pot fi integrate și într-o infrastructură de prevenire mai largă, pentru a consolida fundamentul pentru copii, familii, organizații și comunități sănătoase și de succes. Factorii de decizie politică au mai multe opțiuni pentru a se asigura că PCE sunt incluse în:

  • programele economice și sociale
  • prioritățile de dezvoltare a forței de muncă
  • practicile de evaluare și de guvernanță
  • strategiile de finanțare

Mesaje-cheie

  • PCE sunt experiențe interpersonale cotidiene în familie, la școală, între covârstnici și în comunitate, care susțin dezvoltarea fizică, emoțională, comportamentală și cognitivă sănătoasă a copiilor.
  • PCE sunt asociate cu rezultate pozitive pe termen lung pentru copii și adulți.
  • PCE pot contribui la contrabalansarea impactului riscului și oferă o protecție importantă împotriva adversității.
  • PCE au un impact intergenerațional: PCE dintr-o generație sunt asociate cu rezultate mai sănătoase în generația următoare.
  • PCE pot fi consolidate prin politici publice și practică, prin strategii sociale, economice și practice țintite.

Ce înseamnă acest lucru pentru comunitățile europene

Sinteza provine dintr-un singur stat american, dar puțin din conținutul ei este specific acelui stat: pe care îi descrie – legăturile cu adulți grijulii, oportunitățile de a contribui, recunoașterea acestei contribuții – sunt aceiași pe care ancheta CTC în rândul tinerilor îi măsoară oriunde în Europa, iar strategia dezvoltării sociale pe care o recomandă face deja parte din procesul CTC pe acest continent. Efectele documentate pe parcursul vieții și de la o generație la alta subliniază valoarea intervenției timpurii și pozitive. Pentru comunități și agențiile de prevenire rezultă patru direcții de acțiune:

  1. favorizarea sistematică a PCE în toate contextele relevante: familie, școală și comunitate
  2. implementarea strategiei dezvoltării sociale ca abordare validată și formarea în acest sens a adulților care lucrează cu copiii
  3. monitorizarea PCE printr-o anchetă periodică în rândul tinerilor, astfel încât protecția să fie măsurată, nu presupusă
  4. integrarea PCE în programele și structurile de prevenire existente

A investi în experiențele pozitive din copilărie înseamnă a investi în viitor, cu efecte demonstrabile pentru indivizi, pentru familii și pentru comunități întregi.

Bibliografie

Sursa originală:

Houghten, M., Kuklinski, M., Meiser, A., Egbon, O., & Ranjit, J. (2025). Building Positive Childhood Experiences as a Foundation for Lifelong Health and Wellbeing. Washington State Health Care Authority, Olympia, WA. https://depts.washington.edu/sdrg/wordpress/wp-content/uploads/2025/09/PCEs-SDS-Research-Brief.pdf

Studii citate în sinteză:

1. Sousa, M., Machado, A. B., Pinheiro, M., Pereira, B., Caridade, S., Almeida, T. C., Cruz, A. R., & Cunha, O. (2025). The impact of positive childhood experiences: A systematic review focused on children and adolescents. Trauma, Violence & Abuse, 1–15. https://doi.org/10.1177/15248380251320978

2. Han, D., Dieujuste, N., Doom, J. R., & Narayan, A. J. (2023). A systematic review of positive childhood experiences and adult outcomes: Promotive and protective processes for resilience in the context of childhood adversity. Child Abuse & Neglect, 144, 106346. https://doi.org/10.1016/j.chiabu.2023.106346

3. So, M. R., Woodward, K. P., Shlafer, R. J., Testa, A., Davis, L., & Jackson, D. B. (2023). Positive early childhood experiences and school readiness among U.S. preschoolers. Journal of Pediatrics, 262, Article 113637. https://doi.org/10.1016/j.jpeds.2023.113637

4. Narayan, A. J., Rivera, L. M., Bernstein, R. E., Harris, W. W., & Lieberman, A. F. (2018). Positive childhood experiences predict less psychopathology and stress in pregnant women with childhood adversity: A pilot study of the benevolent childhood experiences (BCEs) scale. Child Abuse & Neglect, 78, 19–30. https://doi.org/10.1016/j.chiabu.2017.09.022

5. Bethell, C., Jones, J., Gombojav, N., Linkenbach, J., & Sege, R. (2019). Positive childhood experiences and adult mental and relational health in a statewide sample. JAMA Pediatrics, 173(11), e193007. https://doi.org/10.1001/jamapediatrics.2019.3007

6. Reese, E. M., Barlow, M. J., Dillon, M., Villalon, S., Barnes, M. D., & Crandall, A. (2022). Intergenerational transmission of trauma: The mediating effects of family health. International Journal of Environmental Research and Public Health, 19(10), 5944. https://www.mdpi.com/1660-4601/19/10/5944

7. Wang, D., Jiang, Q., Yang, Z., & Choi, J.-K. (2021). The longitudinal influences of adverse childhood experiences and positive childhood experiences at family, school, and neighborhood on adolescent depression and anxiety. Journal of Affective Disorders, 292, 542–551. https://doi.org/10.1016/j.jad.2021.05.108

8. Narayan, A. J., Lieberman, A. F., & Masten, A. S. (2021). Intergenerational transmission and prevention of adverse childhood experiences (ACEs). Clinical Psychology Review, 85, Article 101997. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2021.101997

9. Morris, A. S., Hays-Grudo, J., Zapata, M. I., Treat, A., & Kerr, K. L. (2021). Adverse and protective childhood experiences and parenting attitudes: The role of cumulative protection in understanding resilience. Adversity and Resilience Science, 2(3), 181–192. https://doi.org/10.1007/s42844-021-00036-8

10. Winn, A., Hannan, K., Sege, R., & Burstein, D. (2025). Reimagining the juvenile justice system through the healthy outcomes from positive experiences framework. International Journal of Environmental Research and Public Health, 22(5), 782. https://doi.org/10.3390/ijerph22050782

11. Lynne, S. D., Fagan, A. A., Counts, T. M., Bryan, J. L., Kidd, J., & Fogarty, K. (2025). Buffering effects of positive childhood experiences on the association between adolescents’ adverse childhood experiences and delinquency: A statewide study. Child Abuse & Neglect, 163, 107325. https://doi.org/10.1016/j.chiabu.2025.107325

12. Hill, K. G., Bailey, J. A., Steeger, C. M., Hawkins, J. D., Catalano, R. F., Kosterman, R., Epstein, M., & Abbott, R. D. (2020). Outcomes of childhood preventive intervention across 2 generations: A nonrandomized controlled trial. JAMA Pediatrics, 174(8), 764–771.

13. Catalano, R. F., Hawkins, D. J., Kosterman, R., Bailey, J. A., Oesterle, S., Cambron, C., & Farrington, D. P. (2021). Applying the Social Development Model in middle childhood to promote healthy development: Effects from primary school through the 30s and across generations. Journal of Developmental and Life-Course Criminology, 7(1), 66–86. https://doi.org/10.1007/s40865-020-00152-6

14. Kim, B. E., Gloppen, K. M., Rhew, I. C., Oesterle, S., & Hawkins, J. D. (2015a). Effects of the Communities That Care prevention system on youth reports of protective factors. Prevention Science, 16, 652–662.

15. Kim, B. E., Oesterle, S., Hawkins, J. D., & Shapiro, V. B. (2015b). Assessing sustained effects of Communities That Care on youth protective factors. Journal of the Society for Social Work and Research, 6(4), 565–589.

16. Crouch, E., Radcliff, E., Merrell, M. A., Hung, P., & Bennett, K. J. (2021). Positive childhood experiences promote school success. Maternal and Child Health Journal, 25(10), 1646–1654. https://doi.org/10.1007/s10995-021-03206-3

17. Crouch, E., et al. (2023). Examining bullying victimization, bullying perpetration, and positive childhood experiences. Journal of School Health, 93, 669–678. https://doi.org/10.1111/josh.13323

18. Cunha, O., Sousa, M., Pereira, B., Pinheiro, M., Machado, A. B., Caridade, S., & Almeida, T. C. (2024). Positive childhood experiences and adult outcomes: A systematic review. Trauma, Violence & Abuse, 1–20. https://doi.org/10.1177/15248380241299434

19. National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine. (2025). Blueprint for a national prevention infrastructure for mental, emotional, and behavioral disorders. Washington, DC: The National Academies Press. https://doi.org/10.17226/28577

20. Washington State Healthy Youth Survey (n.d.). Data Dashboard. https://www.askhys.net/

Sfârșit
Articole conexe
Maximilian von Heyden

Cartier sau instituție? Unde ar trebui ancorate datele de prevenire

Dacă sprijinul este direcționat către cartier sau către școala ori grădinița individuală decide cât de precis ajunge la destinație și dacă o instituție se recunoaște în cifre. O întrebare de proiectare pentru orice demers de prevenire bazat pe date, inclusiv pentru „Communities That Care”.

Aflați mai multe
Zili Sloboda și Christopher Ringwalt

Rolul forțelor de ordine în reducerea consumului de substanțe și a altor riscuri pentru sănătatea comportamentală: consumul de substanțe ca temă centrală, Statele Unite ca exemplu

Reducerea riscurilor pentru sănătatea comportamentală necesită o gamă cuprinzătoare de servicii de prevenire și de tratament, oferite de profesioniști care lucrează în diverse „silozuri” ale furnizorilor de servicii din comunitate. Forțele de ordine reprezintă un siloz important, care nu a fost asociat îndeaproape cu prevenirea și mai ales nu cu programele de prevenire bazate pe dovezi. Totuși, în cadrul comunităților există roluri de prevenire bine definite pe care forțele de ordine le pot îndeplini pentru a sprijini și a consolida activitatea de prevenire în desfășurare. Articolul discută aceste roluri și orientări și formulează recomandări privind formarea și activitatea polițiștilor într-un cadru de prevenire.

Aflați mai multe
Maximilian von Heyden

Credință, spiritualitate și prevenire: ce îi protejează cu adevărat pe tineri – religia, spiritualitatea sau mecanismele din spatele lor?

Cercetarea privind religia ca factor de protecție este amplă și mai complicată decât pare. Metaanalizele arată asocieri consecvente între religiozitate și un consum mai redus de substanțe. Dar neclaritățile conceptuale, problemele de măsurare și punctele oarbe duc la o altă concluzie: ceea ce protejează nu este „religia” sau „spiritualitatea”, ci mecanismele psihosociale din spatele lor – autoreglarea, integrarea socială, orientarea morală –, iar acestea nu se limitează la contextele religioase.

Aflați mai multe