Salt la conținut
Nr. 09apr 2025Practică

Prevenirea este o sarcină a primarului: rolul de conducere al administrației locale în dezvoltarea pozitivă a tinerilor

Prevenirea reușește acolo unde conducătorul administrației locale o transformă într-o chestiune a vârfului administrației. O analiză a rolului de conducere al primarilor și al liderilor consiliilor locale în prevenirea locală și în dezvoltarea pozitivă a tinerilor, precum și a alianței cu consiliul local, aparatul administrativ și societatea civilă pe care acest rol o presupune.

Autor
Maximilian von Heyden
Publicat
· Timp de lectură: 11 min
Serie
Revista CTC
8Cuprins
  1. 01Introducere: responsabilitatea locală pentru generația următoare
  2. 02Dezvoltarea pozitivă a tinerilor și modelul dezvoltării sociale ca busolă
  3. 03Localitatea
  4. 04Consiliul local și comisiile sale: parteneri și deschizători de drumuri
  5. 05Implicarea civică: alianța indispensabilă
  6. 06Implicații practice pentru conducerea locală
  7. 07Concluzie: conducerea, cooperarea și implicarea, elementele-cheie
  8. 08Bibliografie

Introducere: responsabilitatea locală pentru generația următoare

Viitorul unei societăți își are rădăcinile în bunăstarea copiilor și tinerilor săi. Asigurarea dezvoltării lor pozitive nu este o sarcină periferică, ci o obligație centrală, iar acest lucru este cu atât mai adevărat la nivel local. Pentru persoana aflată în fruntea unei localități – primarul, conducătorul consiliului, președintele organului executiv, oricare ar fi funcția căreia sistemul unei țări îi încredințează conducerea executivă – de aici decurge o responsabilitate aparte. Prevenirea și dezvoltarea sănătoasă a tinerilor sunt, în sensul cel mai simplu, o chestiune pentru vârful administrației.

Concepte recunoscute internațional precum și strategiile de implementare construite pe ele, precum „Communities That Care” (CTC), un sistem de prevenire la nivelul comunității, oferă cadre fundamentate științific și testate în practică pentru asumarea acestei responsabilități. Ele mută atenția de la simpla constatare a deficitelor către consolidarea sistematică a factorilor de protecție, a abilităților și a mediilor de sprijin.

Acest articol se bazează pe cercetarea privind dezvoltarea pozitivă a tinerilor și sistemul CTC (Catalano și Hawkins, 1996; Catalano și colab., 2019; Kuklinski și colab., 2021) și pe ceea ce se știe despre administrația locală și implicarea civică în Europa. El examinează rolul central al conducătorului administrației locale în implementarea unor strategii cuprinzătoare de prevenire. Cum poate conducerea locală să modeleze eficace prevenirea și ce rol au consiliul local ales, aparatul administrativ și societatea civilă?

Dezvoltarea pozitivă a tinerilor și modelul dezvoltării sociale ca busolă

Pentru a-și exercita eficace rolul de conducere în prevenire, un lider are nevoie de o înțelegere clară a modului în care se produce dezvoltarea pozitivă. Dezvoltarea pozitivă a tinerilor oferă un cadru de referință valoros. Ea urmărește nu doar să îi protejeze pe tineri de riscuri, ci să le promoveze activ dezvoltarea. Accentul cade pe dezvoltarea competențelor (sociale, emoționale, cognitive), pe întărirea încrederii și a unei identități pozitive, pe cultivarea unor legături puternice cu familia, școala și comunitatea, pe ancorarea valorilor prosociale și a caracterului și pe sprijinirea unei contribuții pozitive la societate și la bunăstare (Lerner, 2000; Fernandes și colab., 2021).

oferă o explicație plauzibilă a mecanismelor care stau la baza acestui proces (Catalano și Hawkins, 1996, 2002). El susține că tinerii învață tipare de comportament, deopotrivă prosociale și problematice, în mediile lor sociale: familia, școala, grupul de covârstnici și comunitatea. Patru factori sunt decisivi pentru această învățare:

  1. Oportunități: există șanse reale de implicare și interacțiune cu sens?
  2. Abilități: au tinerii competențele sociale și emoționale necesare pentru a folosi aceste șanse?
  3. Recunoaștere: primesc ei reacții pozitive și întărire pentru implicarea și comportamentul lor prosocial?
  4. Legătură: cresc pe această bază legături sociale puternice cu adulți și instituții pozitive?

Când aceste procese funcționează bine, tinerii dezvoltă o legătură cu normele și valorile prosociale, care contribuie la rândul ei la un comportament sănătos și la o dezvoltare pozitivă. Dacă, în schimb, mediul oferă oportunități pentru comportamente problematice, iar abilitățile corespunzătoare sunt învățate și recunoscute, se formează legături cu grupuri și norme problematice. Modelul arată astfel clar că prevenirea trebuie să acționeze asupra tuturor celor patru factori pentru a promova dezvoltarea pozitivă. Celor care poartă responsabilitatea la nivel local, el le oferă argumentul pentru care este necesară o abordare cuprinzătoare, orientată spre crearea unor medii de sprijin.

Localitatea

Localitatea – un oraș, o comună, un județ, un sector al unui oraș mare – este locul firesc în care se desfășoară procesele descrise de modelul dezvoltării sociale și în care trebuie ancorate strategii cuprinzătoare de prevenire precum CTC. Ea este spațiul de viață imediat al tinerilor și deține structurile și resursele decisive. În întreaga Europă, principiul este același chiar și acolo unde detaliile constituționale diferă. Carta europeană a autonomiei locale, ratificată în statele membre ale Consiliului Europei, definește autonomia locală drept „dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice” și adaugă că, în general, responsabilitățile publice ar trebui exercitate de autoritățile cele mai apropiate de cetățeni (Council of Europe, 1985, art. 3 și 4).

Împărțirea exactă a sarcinilor variază de la o țară la alta, dar domeniile care contează pentru dezvoltarea pozitivă a tinerilor revin aproape peste tot, integral sau în mare parte, administrației locale:

  • asigurarea și funcționarea unităților de educație timpurie și a școlilor sau cel puțin a clădirilor, a transportului și a mediului școlar mai larg;
  • obligația legală de a sprijini tinerii și familiile și de a-i proteja de pericole, exercitată prin serviciile pentru copii și familie;
  • activitatea deschisă cu tinerii, bazele sportive, instituțiile culturale și bibliotecile;
  • un mediu de viață sigur, inclusiv siguranța comunității și, în multe țări, o poliție locală;
  • locuințele, transportul și spațiul public.

Conducătorul administrației locale are sarcina de a orienta și de a coordona aceste servicii diverse, astfel încât ele să contribuie cât mai bine la dezvoltarea pozitivă a tinerilor. Acest lucru cere o perspectivă care depășește granițele departamentelor și capacitatea de a sparge compartimentarea din interiorul administrației. Strategii precum CTC, care se bazează pe o inventariere locală a și a și presupun o planificare comună peste granițele departamentelor, oferă un cadru metodologic potrivit. Acolo unde există un sistem pe două niveluri, nivelul superior – județul, provincia, districtul – joacă adesea un rol important de coordonare pentru localitățile din cuprinsul său, reunind sarcinile de nivel superior și exercitând supravegherea.

Consiliul local și comisiile sale: parteneri și deschizători de drumuri

Strategiile ambițioase de prevenire nu pot fi implementate fără susținere politică. Conducătorul administrației locale lucrează la interfața dintre administrație și politică și trebuie, prin urmare, să mobilizeze activ sprijinul politic.

Organul politic central este consiliul local ales. El adoptă bugetul local, hotărârile și regulamentele locale și stabilește orientările strategice. Acordul său este indispensabil pentru ancorarea și finanțarea procesului CTC, iar în mai multe țări europene o hotărâre formală a consiliului este condiția pentru ca o localitate să poată participa. E nevoie aici de putere de convingere, iar argumentul este unul bun: prevenirea este o investiție rentabilă în viitorul localității (a se vedea Kuklinski și colab., 2021, despre raportul beneficiu-cost al sistemului CTC).

O importanță strategică deosebită are comisia consiliului responsabilă pentru copii și tineri, oricum s-ar numi ea la nivel local: comisie pentru serviciile destinate copiilor, comisie de asistență pentru tineret, comisie pentru educație și afaceri sociale. În unele țări, componența ei este neobișnuit de potrivită pentru prevenire. Comisia de asistență pentru tineret prevăzută de lege în Germania, de exemplu, acordă furnizorilor neguvernamentali de servicii pentru tineret locuri cu drept de vot alături de consilieri și funcționari, astfel încât partea publică și cea neguvernamentală a serviciilor pentru copii planifică împreună, în virtutea legii. Oriunde sistemul local permite ceva similar, această comisie este locul ideal pentru formarea coaliției locale de care are nevoie procesul CTC și pentru transformarea planificării legale a serviciilor pentru copii într-un proces strategic, bazat pe date, în sensul CTC. Conducătorul administrației locale ar trebui să îi sprijine activ activitatea și să se bazeze pe expertiza ei. Provocarea este menținerea atenției politice asupra obiectivelor pe termen lung ale prevenirii, care sunt rentabile și financiar, în ciuda finanțelor locale limitate și, în multe locuri, a scăderii prezenței la alegerile locale.

Implicarea civică: alianța indispensabilă

Al treilea pilon al unei strategii locale de prevenire reușite este societatea civilă. Implicarea civică – acțiunea voluntară a locuitorilor în interesul binelui comun – este mult mai mult decât un plus binevenit; ea este o resursă indispensabilă și expresia unei democrații vii.

Pentru conducerea locală, aceasta înseamnă cultivarea unei culturi a recunoașterii și a parteneriatului:

  • Persoanele implicate în cluburi, inițiative, organizații de tineret și rețele informale de vecinătate le oferă tinerilor o mulțime de oportunități de implicare. Ca mentori, antrenori sau susținători de proiecte, ele contribuie direct la realizarea măsurilor de prevenire.
  • Organizațiile societății civile sunt parteneri importanți în coaliția CTC locală. Expertiza lor, apropierea de viața de zi cu zi și rețelele lor sunt esențiale pentru o planificare și o implementare care să corespundă nevoilor reale. Cooperarea dintre serviciile publice și furnizorii neguvernamentali este un element central.
  • Prin participare activă se întăresc încrederea, rețelele și coeziunea în localitate, adică acel capital social descris de Putnam (2000). Această fundație socială este esențială pentru succesul oricărei strategii locale, inclusiv al celei de prevenire.

Sarcina conducătorului administrației locale este de a crea condiții bune pentru implicare, de a încuraja cooperarea și de a face vizibilă și apreciată munca voluntarilor. Punctele de contact locale pentru voluntariat – centrele de voluntariat – pot fi structuri de sprijin importante.

Implicații practice pentru conducerea locală

Din perspectiva „prevenirea este o sarcină a primarului” decurg sarcini concrete de conducere:

  • Declararea prevenirii drept chestiune a vârfului administrației – cu o prioritate vizibilă – și definirea ei ca sarcină strategică ce privește toate departamentele.
  • Inițierea și moderarea activă a construirii unui parteneriat larg, care să includă administrația, consiliul local, furnizorii neguvernamentali, școlile, cluburile, mediul de afaceri și locuitorii implicați.
  • Impulsionarea introducerii unei colectări sistematice de date locale privind factorii de risc și de protecție – inventarierea locală, în procesul CTC ancheta în rândul tinerilor – și asigurarea faptului că rezultatele stau la baza planificării prevenirii, de exemplu în comisia de specialitate a consiliului.
  • Susținerea unei finanțări și a unei încadrări cu personal adecvate pentru activitatea de prevenire în bugetul local și atragerea de fonduri suplimentare acolo unde cadrul legal al țării respective le prevede, fie de la casele de asigurări de sănătate, de la administrația regională sau din programe naționale.
  • Demersuri pentru ca diferitele departamente – tineret, școli, afaceri sociale, sănătate, urbanism – să își armonizeze măsurile în cadrul unei strategii integrate de prevenire.
  • Cultivarea unei culturi favorabile implicării, căutarea activă a cooperării cu societatea civilă și recunoașterea publică a muncii voluntarilor.
  • Înțelegerea prevenirii ca proces continuu și grija pentru ancorarea durabilă a structurilor și strategiilor create, dincolo de mandatele electorale individuale.

Concluzie: conducerea, cooperarea și implicarea, elementele-cheie

Prevenirea și promovarea dezvoltării pozitive a tinerilor sunt sarcini locale centrale, iar conducătorul administrației locale poartă o responsabilitate deosebită pentru reușita lor. Această sarcină de conducere poate reuși doar în alianță. Cadre fundamentate științific precum dezvoltarea pozitivă a tinerilor și strategii de implementare precum „Communities That Care” oferă instrumente valoroase. Potențialul lor se desfășoară însă doar în interacțiune cu punctele forte specifice ale administrației locale europene: o localitate capabilă să acționeze sub conducere politică, servicii consolidate pentru copii și tineri și forța indispensabilă a implicării civice. Este sarcina conducerii locale să modeleze activ această interacțiune, să construiască parteneriate și să pună bazele unei localități preventive, care le deschide tinerilor oportunități – o investiție care se va răsplăti de multe ori în viitorul comunității.

Bibliografie

Catalano, R. F., & Hawkins, J. D. (1996). The social development model: A theory of antisocial behavior. In J. D. Hawkins (Ed.), Delinquency and crime: Current theories (pp. 149–197). Cambridge University Press.

Catalano, R. F., & Hawkins, J. D. (2002). Response from authors to comments on “Positive youth development in the United States: Research findings on evaluations of positive youth development programs”. Prevention and Treatment, 5(1), Article 20. https://doi.org/10.1037/1522-3736.5.1.520r

Catalano, R. F., Skinner, M. L., Alvarado, G., Kapungu, C., Reavley, N., Patton, G. C., Jessee, C., Plaut, D., Moss, C., Bennett, K., Sawyer, S., Sebany, M., Sexton, M., Olenik, C., & Petroni, S. (2019). Positive youth development programs in low- and middle-income countries: A conceptual framework and systematic review of efficacy. Journal of Adolescent Health, 65(1), 15–31. https://doi.org/10.1016/j.jadohealth.2019.01.024

Council of Europe. (1985). European Charter of Local Self-Government (European Treaty Series No. 122). Council of Europe. coe.int

Fernandes, D., Pivec, T., Dost-Gözkan, A., Uka, F., Gaspar de Matos, M., & Wiium, N. (2021). Global overview of youth development: Comparison of the 5 Cs and developmental assets across six countries. Frontiers in Psychology, 12, Article 685316. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.685316

Kuklinski, M. R., Oesterle, S., Briney, J. S., & Hawkins, J. D. (2021). Long-term impacts and benefit-cost analysis of the Communities That Care prevention system at age 23, 12 years after baseline. Prevention Science, 22(4), 452–463. https://doi.org/10.1007/s11121-021-01218-7

Lerner, R. M. (2000). Developing civil society through the promotion of positive youth development. Journal of Developmental and Behavioral Pediatrics, 21(1), 48–49.

Putnam, R. D. (2000). Bowling alone: The collapse and revival of American community. Simon & Schuster.

Sfârșit
Articole conexe
Maximilian von Heyden

Cartier sau instituție? Unde ar trebui ancorate datele de prevenire

Dacă sprijinul este direcționat către cartier sau către școala ori grădinița individuală decide cât de precis ajunge la destinație și dacă o instituție se recunoaște în cifre. O întrebare de proiectare pentru orice demers de prevenire bazat pe date, inclusiv pentru „Communities That Care”.

Aflați mai multe
Maximilian von Heyden

Credință, spiritualitate și prevenire: ce îi protejează cu adevărat pe tineri – religia, spiritualitatea sau mecanismele din spatele lor?

Cercetarea privind religia ca factor de protecție este amplă și mai complicată decât pare. Metaanalizele arată asocieri consecvente între religiozitate și un consum mai redus de substanțe. Dar neclaritățile conceptuale, problemele de măsurare și punctele oarbe duc la o altă concluzie: ceea ce protejează nu este „religia” sau „spiritualitatea”, ci mecanismele psihosociale din spatele lor – autoreglarea, integrarea socială, orientarea morală –, iar acestea nu se limitează la contextele religioase.

Aflați mai multe
Maximilian von Heyden

Cu 75% mai puțină violență în rândul tinerilor într-un cartier din Denver: ce pot învăța comunitățile europene din evaluarea CTC

O evaluare a „Communities That Care” în două cartiere defavorizate din Denver: violența în rândul tinerilor a scăzut cu 75% într-unul și deloc în celălalt. Ce dezvăluie diferența despre condițiile succesului și ce rezultă pentru orașele europene care aplică prevenirea la nivelul comunității.

Aflați mai multe