Salt la conținut
Nr. 05feb 2025Practică

Dezvoltarea pozitivă a tinerilor: o abordare eficace pentru prevenirea la nivelul comunității și promovarea sănătății

Dezvoltarea pozitivă a tinerilor pornește de la punctele forte ale tinerilor, nu de la evitarea problemelor. Toumbourou și colab. (2023) îi urmăresc istoria, răspândirea în diferite țări și baza de dovezi tot mai solidă. Acest articol prezintă cele cinci domenii-cheie, modelul dezvoltării sociale din spatele lor și ce înseamnă toate acestea pentru prevenirea la nivelul comunității.

Autor
Maximilian von Heyden
Publicat
· Timp de lectură: 10 min
Serie
Revista CTC
4Cuprins
  1. 01Ce arată cercetarea privind dezvoltarea pozitivă a tinerilor
  2. 02Implicații practice pentru prevenirea la nivelul comunității și promovarea sănătății
  3. 03Dezvoltarea pozitivă a tinerilor, calea de urmat pentru prevenirea la nivelul comunității
  4. 04Bibliografie

Prevenirea la nivelul comunității și promovarea sănătății se confruntă cu o provocare permanentă: găsirea unor abordări care fac mai mult decât să prevină problemele. Conceptul de (engl. positive youth development, PYD) oferă un cadru promițător. Spre deosebire de prevenirea tradițională, care se concentrează pe reducerea comportamentelor de risc, PYD privește persoana în întregul ei, pornește de la punctele forte ale tinerilor și le sprijină dezvoltarea sănătoasă.

Capitolul semnat de Toumbourou și colab. (2023) oferă o prezentare cuprinzătoare a istoriei, a extinderii la nivel global și a eficacității tot mai mari a programelor PYD. De interes deosebit pentru practicienii din prevenirea la nivelul comunității sunt răspândirea internațională a acestor programe și dovezile că ele favorizează rezultate pozitive în dezvoltare, reducând totodată comportamentele problematice.

Ce arată cercetarea privind dezvoltarea pozitivă a tinerilor

Constructele de bază

Cercetarea a identificat 18 constructe de bază care caracterizează programele PYD de succes. Ele se grupează în cinci categorii mari:

  1. Competență (socială, emoțională, cognitivă, comportamentală și morală)
  2. Încredere și direcție în viață (autoeficacitate, autodeterminare, o identitate clară și pozitivă, încredere în viitor)
  3. Legătură (oportunități de implicare prosocială, recunoaștere pentru comportamentul pozitiv, cultivarea legăturilor)
  4. Norme prosociale, convingeri și caracter (cultivarea normelor prosociale, a tăriei de caracter și a spiritualității)
  5. Adaptare și reziliență (cultivarea satisfacției față de viață, a emoțiilor pozitive și a rezilienței)

Cercetarea arată că programele PYD care vizează competența, legătura și normele prosociale contribuie cel mai consecvent la reducerea comportamentelor problematice și la promovarea unor rezultate pozitive în dezvoltare.

Cele cinci domenii-cheie ale dezvoltării pozitive a tinerilor

Competență
  • Competență socială (comunicare, rezolvarea conflictelor)
  • Competență emoțională (reglarea emoțiilor, empatie)
  • Competență cognitivă (rezolvarea problemelor, creativitate)
  • Competență comportamentală (autocontrol)
  • Competență morală (judecată etică)
Încredere și direcție în viață
  • Autoeficacitate (încrederea în propriile capacități)
  • Autodeterminare (autonomie)
  • Identitate pozitivă (conștiința de sine)
  • Încredere în viitor (obiective, optimism)
  • Sentimentul că propriile acțiuni au un sens
Legătură
  • Oportunități de implicare prosocială
  • Recunoaștere pentru comportamentul pozitiv
  • Legături sigure cu adulții
  • Relații pozitive cu covârstnicii
  • Sentimentul de apartenență la comunitate
Norme prosociale și caracter
  • Cultivarea normelor prosociale
  • Cultivarea tăriei de caracter
  • Cultivarea spiritualității
  • Simțul responsabilității
  • Integritate și onestitate
Adaptare și reziliență
  • Cultivarea satisfacției față de viață
  • Cultivarea emoțiilor pozitive
  • Cultivarea rezilienței
  • Strategii de gestionare a stresului
  • Capacitate de adaptare la schimbare
Figura 1: Cele cinci domenii-cheie ale dezvoltării pozitive a tinerilor – competența, încrederea și direcția în viață, legătura, normele prosociale și caracterul, adaptarea și reziliența – cu componentele lor. După Toumbourou și colab. (2023).

Modelul dezvoltării sociale ca fundament teoretic

(engl. Social Development Model, SDM) oferă un fundament teoretic pentru PYD (Catalano și Hawkins, 1996, 2002). El explică modul în care dezvoltarea pozitivă este favorizată prin patru procese centrale:

  • oportunitățile percepute de implicare și interacțiune
  • gradul efectiv de implicare și interacțiune
  • abilitățile necesare pentru a participa la aceste activități
  • întărirea percepută ca urmare a acestor interacțiuni

Atunci când aceste procese sunt consecvente, între individ și rețeaua socializatoare se formează o legătură socială, iar această legătură încurajează, la rândul ei, adoptarea normelor și valorilor rețelei. Esențial este că aceleași procese pot favoriza comportamentul prosocial sau pe cel antisocial, în funcție de normele și valorile care predomină în rețeaua respectivă.

Modelul logic al PYD: cum duce dezvoltarea pozitivă a tinerilor la rezultate pozitive

Programe PYD
  • Dezvoltarea competențelor
  • Cultivarea autoeficacității
  • Împuternicirea tinerilor
  • Cultivarea legăturilor
  • Crearea unor medii de sprijin
Mediatori proximali
  • Cunoștințe, abilități și competență
  • Oportunități de implicare
  • Siguranță și sprijin în comunitate
  • Relații sănătoase
  • Norme și valori pozitive
Schimbarea comportamentului
  • Consum mai redus de substanțe
  • Implicare mai mare în familie, la școală și în comunitate
  • Mai puține comportamente violente
  • Mai puține comportamente sexuale de risc
  • Utilizare mai largă a serviciilor
Rezultate pozitive
  • Sănătate mintală și fizică mai bună
  • Rezultate mai bune în educație și pe piața muncii
  • Comunități mai sigure
  • O societate mai incluzivă și mai echitabilă
Figura 2: Modelul logic al PYD. Cum duc programele de dezvoltare pozitivă a tinerilor, prin mediatori proximali și prin schimbarea comportamentului, la rezultate pozitive în dezvoltare. După Catalano și colab. (2019).

Dovezi globale pentru programele PYD

Cercetarea arată că programele PYD funcționează la nivel internațional. Studii din diferite țări și contexte culturale confirmă faptul că principiile PYD pot fi aplicate la nivel global și pot produce efecte pozitive.

Curriculumul PATHS (Promoting Alternative Thinking Strategies), care dezvoltă competența socială și emoțională, s-a dovedit eficace în Elveția, Regatul Unit și Turcia (Humphrey și colab., 2016; Malti și colab., 2012; Arda și Ocak, 2012). În Italia, programul Life Skills Training a produs efecte pozitive asupra competenței sociale și asupra normelor privind consumul de substanțe, care au mers mână în mână cu un consum mai redus (Velasco și colab., 2017).

Implementarea „Communities That Care” (CTC), un sistem de prevenire la nivelul comunității, în Australia a dus la îmbunătățiri semnificative ale , la un consum mai redus de substanțe și la mai puține comportamente antisociale, precum și la scăderea infracționalității juvenile și a infracțiunilor violente înregistrate de poliție (Toumbourou și colab., 2019; Rowland și colab., 2021).

Implicații practice pentru prevenirea la nivelul comunității și promovarea sănătății

Caracteristicile programelor PYD eficace

Cine implementează programe PYD în prevenirea la nivelul comunității ar trebui să țină cont de următoarele constatări:

  • Durată și intensitate. Programele eficace se desfășoară pe o perioadă mai lungă, de regulă nouă luni sau mai mult.
  • Calitatea implementării. Calitatea și consecvența aplicării sunt decisive. Sprijinul profesional și îndrumarea din partea autorilor programului ajută.
  • Grupuri-țintă. Programele PYD ar trebui să fie incluzive și să ajungă în mod deliberat la tinerii vulnerabili, cum ar fi tinerii din minoritățile sexuale sau tinerii cu dizabilități.
  • Adaptare culturală. Atunci când sunt implementate programe dezvoltate în alte părți, adaptarea culturală contează, fără ca programul să își piardă componentele de bază.

Implementarea la nivel de sistem

Pentru practica din comunitate, abordările la nivel de sistem precum modelul CTC sunt deosebit de relevante. Sistemul CTC oferă un cadru structurat pentru identificarea factorilor de risc și de protecție locali și pentru implementarea țintită a programelor bazate pe dovezi.

Cercetarea – mai ales studiul american randomizat, pe termen lung,  – arată că sistemul CTC are efecte semnificative asupra mai multor rezultate:

  • consum mai redus de substanțe și mai puține comportamente antisociale
  • rezultate educaționale mai bune
  • un randament economic ridicat (12,88 dolari pentru fiecare dolar investit în CYDS; Kuklinski și colab., 2021)

Pentru prevenirea la nivelul comunității și promovarea sănătății, sistemul CTC oferă un model promițător pentru implementarea coordonată a abordărilor PYD. Pagina despre dovezi prezintă rezultatele, inclusiv verdictele mai prudente din Europa.

O contribuție la Obiectivele de dezvoltare durabilă

Programele PYD pot aduce o contribuție reală la Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD), în special în aceste domenii:

  • ODD 3 – Sănătate și bunăstare: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți, la orice vârstă.
  • ODD 4 – Educație de calitate: asigurarea unei educații de calitate, incluzive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți.
  • ODD 5 – Egalitate de gen: realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor.
  • ODD 8 – Muncă decentă și creștere economică: promovarea unei creșteri economice susținute, incluzive și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți.

Astfel se deschid oportunități pentru practicienii din prevenirea la nivelul comunității și din promovarea sănătății de a-și lega activitatea de obiective sociale mai largi și de a mobiliza sprijin suplimentar.

Dezvoltarea pozitivă a tinerilor, calea de urmat pentru prevenirea la nivelul comunității

Cercetarea privind dezvoltarea pozitivă a tinerilor oferă dovezi convingătoare ale eficacității acestei abordări în prevenire și în promovarea sănătății. Extinderea ei la nivel global și corpusul tot mai mare de dovezi empirice subliniază potențialul programelor PYD de a promova rezultate pozitive în dezvoltare și de a reduce comportamentele problematice.

Pentru practicienii din prevenirea la nivelul comunității și din promovarea sănătății, abordarea PYD oferă un cadru valoros. Prin concentrarea pe punctele forte ale tinerilor și prin crearea unor medii de sprijin se pot obține schimbări pozitive durabile.

Practicienii ar trebui să aibă în vedere:

  • integrarea constructelor de bază ale PYD în programele existente
  • folosirea unor abordări la nivel de sistem precum CTC
  • asigurarea adaptării locale a programelor bazate pe dovezi
  • legarea abordărilor PYD de obiective de dezvoltare mai largi

Integrarea abordărilor PYD în prevenirea la nivelul comunității și în promovarea sănătății este o strategie promițătoare pentru a sprijini în mod durabil sănătatea și bunăstarea tinerilor, reducând totodată problemele pentru societate în ansamblu.

Bibliografie

Arda, T. B., & Ocak, Ş. (2012). Social competence and promoting alternative thinking strategies–PATHS preschool curriculum. Educational Sciences: Theory & Practice, 12(4), 2691–2698.

Alvarado, G., Kapungu, C., Moss, C., Plaut, D., Reavley, N., & Skinner, M. (2017). A systematic review of positive youth development programs in low-and middle-income countries. YouthPower Learning, Making Cents International.

Bonell, C., Dickson, K., Hinds, K., Melendez-Torres, G. J., Stansfield, C., Fletcher, A., Thomas, J., Lester, K., Oliver, E., Murphy, S., & Campbell, R. (2016). The effects of positive youth development interventions on substance use, violence and inequalities: Systematic review of theories of change, processes and outcomes. Public Health Research, 4(5). https://doi.org/10.3310/phr04050

Catalano, R. F., & Hawkins, J. D. (1996). The social development model: A theory of antisocial behavior. In J. D. Hawkins (Ed.), Delinquency and crime: Current theories (pp. 149–197). Cambridge University Press.

Catalano, R. F., & Hawkins, J. D. (2002). Response from authors to comments on “Positive Youth Development in the United States: Research findings on evaluations of positive youth development programs”. Prevention and Treatment, 5(1), Article 20. https://doi.org/10.1037/1522-3736.5.1.520r

Catalano, R. F., Skinner, M. L., Alvarado, G., Kapungu, C., Reavley, N., Patton, G. C., Jessee, C., Plaut, D., Moss, C., Bennett, K., Sawyer, S., Sebany, M., Sexton, M., Olenik, C., & Petroni, S. (2019). Positive youth development programs in low- and middle-income countries: A conceptual framework and systematic review of efficacy. Journal of Adolescent Health, 65(1), 15–31. https://doi.org/10.1016/j.jadohealth.2019.01.024

Humphrey, N., Barlow, A., Wigelsworth, M., Lendrum, A., Pert, K., Joyce, C., Lawrence, W., Squires, G., Woods, K., Rachal, C., & Turner, A. (2016). A cluster randomized controlled trial of the Promoting Alternative Thinking Strategies (PATHS) curriculum. Journal of School Psychology, 58, 73–89. https://doi.org/10.1016/j.jsp.2016.07.002

Kuklinski, M. R., Oesterle, S., Briney, J. S., & Hawkins, J. D. (2021). Long-term impacts and benefit-cost analysis of the Communities That Care prevention system at age 23, 12 years after baseline. Prevention Science, 22(4), 452–463. https://doi.org/10.1007/s11121-021-01218-7

Malti, T., Ribeaud, D., & Eisner, M. (2012). Effectiveness of a universal school-based social competence program: The role of child characteristics and economic factors. International Journal of Conflict and Violence, 6(2), 249–259. https://doi.org/10.4119/ijcv-2916

Rowland, B., Jonkman, H., Steketee, M., Solomon, R. J., Solomon, S., & Toumbourou, J. W. (2021). A cross-national comparison of the development of adolescent problem behavior: A 1-year longitudinal study in India, the Netherlands, the USA, and Australia. Prevention Science, 22(1), 62–72. https://doi.org/10.1007/s11121-019-01007-3

Toumbourou, J. W. (2016). Beneficial action within altruistic and prosocial behavior. Review of General Psychology, 20(3), 245–258. https://doi.org/10.1037/gpr0000081

Toumbourou, J. W., Rowland, B., Williams, J., Smith, R., & Patton, G. C. (2019). Community intervention to prevent adolescent health behavior problems: Evaluation of Communities That Care in Australia. Health Psychology, 38(6), 536–544. https://doi.org/10.1037/hea0000735

Toumbourou, J. W., Skinner, M. L., Kapungu, C., Olsson, C. A., Westrupp, E., & Catalano, R. F. (2023). Positive Youth Development Programs: History in the United States, Global Expansion, Growing Efficacy, and Links to Moral and Character Education. In L. Nucci, D. Narvaez, & T. Krettenauer (Eds.), Handbook of moral and character education (pp. 419–432). Taylor & Francis Group.

Velasco, V., Griffin, K. W., Botvin, G. J., Celata, C., Velasco, V., Antichi, M., & Gruppo LST Lombardia. (2017). Preventing adolescent substance use through an evidence-based program: Effects of the Italian adaptation of Life Skills Training. Prevention Science, 18(4), 394–405. https://doi.org/10.1007/s11121-017-0776-2

Sfârșit
Articole conexe
Maximilian von Heyden

Cartier sau instituție? Unde ar trebui ancorate datele de prevenire

Dacă sprijinul este direcționat către cartier sau către școala ori grădinița individuală decide cât de precis ajunge la destinație și dacă o instituție se recunoaște în cifre. O întrebare de proiectare pentru orice demers de prevenire bazat pe date, inclusiv pentru „Communities That Care”.

Aflați mai multe
Maximilian von Heyden

Credință, spiritualitate și prevenire: ce îi protejează cu adevărat pe tineri – religia, spiritualitatea sau mecanismele din spatele lor?

Cercetarea privind religia ca factor de protecție este amplă și mai complicată decât pare. Metaanalizele arată asocieri consecvente între religiozitate și un consum mai redus de substanțe. Dar neclaritățile conceptuale, problemele de măsurare și punctele oarbe duc la o altă concluzie: ceea ce protejează nu este „religia” sau „spiritualitatea”, ci mecanismele psihosociale din spatele lor – autoreglarea, integrarea socială, orientarea morală –, iar acestea nu se limitează la contextele religioase.

Aflați mai multe
Maximilian von Heyden

Cu 75% mai puțină violență în rândul tinerilor într-un cartier din Denver: ce pot învăța comunitățile europene din evaluarea CTC

O evaluare a „Communities That Care” în două cartiere defavorizate din Denver: violența în rândul tinerilor a scăzut cu 75% într-unul și deloc în celălalt. Ce dezvăluie diferența despre condițiile succesului și ce rezultă pentru orașele europene care aplică prevenirea la nivelul comunității.

Aflați mai multe